Alexandru Beldiman 1

Case cu bulină roșie în București: Alexandru Beldiman.

Harta imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic poate fi găsită aici: Hartă clădiri cu bulină roșie.

Alexandru Beldiman 1

Imobilul din Alexandru Beldiman nr. 1 a fost construit în anul 1940.

Haig Keskerian. Cafegiul. Cafegiul armean

Suntem veniți demult, demult, foarte demult. Nu știu, am uitat … de prin 1911 mi se pare au venit părinții mei pe-aicea și s-au ocupat cu cafeaua asta, asta e meseria noastră. Armenii au fost aici meseriași de covoare, au fost bijutieri și ceasornicari … renumiți, erau renumiți. Și mulți au făcut meseria asta de cafegiu. Tata a deschis magazin de cafea când era tânăr, prin 1911, pe Calea Victoriei colț cu Frumoasă. Este și acum clădirea asta, este clădire veche. A deschis cu un văr al lui, au deschis amândoi. Erau holtei, nu erau însurați atuncea, în 1911. Și au făcut tovărășie și au făcut cafea. Era un cartier bogat. Pe Strada Frumoasă stătea, printre alții, și Elvira Popescu, care ulterior a plecat la Paris și era societară comediei franceze sau așa ceva. [Tata] avea clientă și pe ea. Probabil că cei din jur de acolo luau cafea.

În 1911 mașinile astea de cafea nu erau cu motoare, erau manuale, trăgea din greu până măcina un kil de cafea. Așa era vremea.

haig-keskerian-cafegiu

Cafeaua era foarte bună atunci, e bună și acum. Erau mulți furnizori, mulți angrosiști, mulți importatori. Și atuncea, dacă se întâlneau trei armeni, începeau: „Vai ce criză este!” Da, își creșteau copiii, aveau grijă de ei, nu le lipsea nimica din casă, dar era criză [râde]. Criză mare cu adevărat, după cum spune, era una prin ’28 sau când m-am născut, apoi a fost prin ’37. Apoi, dacă a început și războiul prin ’39-40, îți închipui. Dar a fost greu, dar nu simțeam, nu știu de ce. În război eram pe Rahova. Tata era spre 50 de ani și nu putea să îl ia pe front și noi eram mici și nu puteam să mergem la război pentru că aveam sub 18 ani. A fost destul de greu, da … era greu, da era bine.

Read more

Aurel Vlaicu 55

Case cu bulină roșie în București: Aurel Vlaicu 55.

Harta imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic poate fi găsită aici: Hartă clădiri cu bulină roșie.

aurel-vlaicu-55

Strada Franceza 32

Case cu bulină roșie în București: Strada Franceză 32.

Harta imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic poate fi găsită aici: Hartă clădiri cu bulină roșie.

strada-franceza-32

Jean Petrescu. Tocilarul

Tata a lucrat înainte aici, a lucrat la niște italieni. Italienii au venit atunci, înainte de război, de primul război, și au venit în România ca să scape de război, că aici, fiind cetățeni italieni, nu îi lua în armată. Și au scăpat și de al doilea război băieții lu ăla bătrânu, că tot așa, nu-i lua în război. Tata a intrat la ei [Madoti le zicea], în ’35, avea 12 ani. Stătea pe un scăunel să ajungă la piatră aici. Erau foarte săraci părinții lui. Stăteau părinții cu trei băieți, că tata a mai avut doi frați, într-o cameră cam … jumate din prăvălia asta e mult. Și l-a băgat la meserie la 12 ani. Pe vremea aia făceai doi ani ucenicie, după aia te numeai practicant, mai făceai încă doi ani, abia după cinci ani ieșeai meseriaș. Apoi ăla bătrânu a murit și au rămas băieții lui. Pe unul în chema Flavio, pe celălalt Umberto. Tata a intrat la ei aici la 12 ani, mai erau încă vreo doi italieni … erau cam cinci lucrători. Era de lucru, v-am spus. Era de lucru și când am intrat eu, deși par mai bătrân, eu sunt născut în ’56, fac 59 de ani anul ăsta, deși lumea zice că am 70 și ceva … Când am intrat eu aici în ’81 … aveam la cuțite, de nu mai știam pe unde să le mai punem, domne. Întindeam pe jos.

Petrescu Jean. Tocilarul

Pe urmă, când s-a schimbat calimera de-au venit comuniștii la putere, în ’47, când au făcut ei stabilizarea, inflația a fost foarte, foarte mare. Au pierdut o căruță de bani atunci, era inflație foarte mare după război. Tata lua salariul o servietă plină de bani, era zeci de milioane kilu de mălai.

Read more